Editura: SEMNE
Format: 13x20 cm - legata
DESCRIERE: Şi trebuie să recunosc că această pictură se situează la un nivel intelectual foarte elevat, pune o problematică critică foarte actuală şi în acest moment, care este un moment de criză, pictura lui Mihai Bandac conţine şi conservă aspecte ale încrederii în oameni, în realitate, de încredere în istorie, care în alte părţi s-au pierdut din păcate şi, mă tem că pentru totdeauna.
Giulio Carlo Argan
Accademia di Romania, Roma, iulie 1973
Mihai Bandac
în 240 de ipostaze plastice
şi 333 de înfăţişări poetice
Recent, în prestigioasa editură bucureşteană ,,Semne’’, având ca autor pe distinsul prof.univ. dr. Eugen Virgil Nicoară a apărut, în condiţii grafice de excepţie, un volum – eseu unic ca realizare, sub titlul ,,Măria Sa, Priveliştea’’ dedicat pictorului Mihai Bandac.
Cartea cuprinde în cele 466 de pagini 240 de reproduceri color din creaţia reputatului pictor (născut la Lucăceni, Satu Mare) despre care autorul volumului spune în prefaţă că cele 12 ursitoare...i-ar fi hărăzit la naştere daruri împărăteşti…
Pe pagina de gardă a cărţii este scris ‚, Anotimpurile lui Bandac sau Comorile unui iubitor de ab-solut. Un posibil portret al poporului român.
Realizarea este cu totul excepţională şi inedită: un album în care o operă plastică remarcabilă este comentată ’’sufleteşte’’ prin poeme care evocă frumuseţea priveliştilor româneşti şi deopotrivă aşa cum le-a perceput în timp pictorul.
Finalul cărţii conţine nenumărate citate extrase din exegezele ce i-au fost dedicate de-alungul vremii şi purtând prestigioase semnături aparţinând unor critici de artă, scriitori, actori, jurnalişti, din care reie-se originalitatea artistului (considerat de Nichita Stănescu ca ,,cel mai mare colorist de la Luchian în-coace’’).
Printre eceste semnături întâlnim pe cele ale lui Giulio Carlo Argan (faimosul şi inegalabilul critic de artă al epocii moderne: ,,Această pictură se situiază la un nivel intelectual foarte elevat ce păstrează ca o caracteristică deosebită expresia plastică a unui spaţiu şi a unei lumini care sunt proprii ţării sale şi în acest moment care este unul de criză, această pictură conţine în ea şi conservă aspecte ale încrede-rii în oameni, în realitate, de încredere în istorie, care în alte părţi s-au pierdut din păcate şi mă tem că pentru tot deauna…’’) Petru Comarnescu, Ion Frunzetti, Nicolae Argintescu Amza, Luciano Marzi-ano, Gian Luigi Biagioni Gazzoli, Toma Caragiu, Grigore Arbore, Fănuş Neagu, Ioan Alexandru, Mircea Grozdea, Nichita Stănescu, Ion Lăncrăjan, Negoiţă Lăptoiu, Vasile Rebreanu, Gheorghe Pituţ, Ion Băieşu, Eugen Barbu, Gheorghe Tomozei, Ilie Purcaru, Marina Preutu, Petre Oprea,etc.
Mihai Bandac, în afara picturii de şevalet care l-a consacrat, este şi autorul unor inconfundabile lu-crări de artă monumentală în tehnici diferite - ceramică glazurată, profile de tablă de inox, etc, care de-corează peretii exteriori şi interiori ai unor edificii publice, având ca teme alegorii precum: Romania înaripată şi cu paloş, Zeiţa Ceres - zeiţa agriculturii la romani, Mihai Eminescu şi muzele, Arta po-pulară şi muzele, Anotimpurile româneşti, etc.
Profesor de peste 4 decenii la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L.Caragiale din Bu-cureşti, a împărtăşit generaţiilor de studenţi, astăzi apreciaţi actori şi cineaşti, multe din tainele imaginii plastice, evoluţia ei de-a lungul secolelor, legătura indestructibilă dintre Precinema - adică Istoria artelor plastice şi Cinema.
Autorul ineditei şi spectaculoasei cărţi, Eugen Virgil Nicoară, este un ’’spirit enciclopedic, trăitor în lumea cărţilor şi ideilor lui Platon, Hegel, Kirkegaard, Unamuno, Eminescu, Shakespeare, Goethe, fiind câştigătorul tuturor pariurilor intelectuale – după cum aprecază cu fiecare prilej distinsa şi îndrăgita prof.univ.dr.Elisabeta Munteanu.
A scris şi publicat 26 de cărţi cu teme din variate domenii, de la Istoria teatrului Universal şi românesc până la poezii şi romane. A predat la mai multe universităţi Istoria teatrului şi a artelor plastice.
Studiile şi comunicările lui ştiinţifice, sunt consacrate unor personalităţi ca: Bălcescu, Show, O’Neill, Giraudoux, Cocteau, Shakespeare, Neagoe Basarab, Camil Petrescu, Mihai Sebastian, Radu Stanca, Valeriu Anania, Lucian Blaga, Eminescu, etc.
În cartea pe care o semnalăm şi o salutăm, autorul cultivă forma fixă a sonetului ( formă dificilă dar în cazul reuşitei, doldora de satisfacţii. A apărut acum 800 de ani şi a fost superlativ ilustrat de Dante, Petrarca, Michelangelo, Shakespeare, Gongora, Goethe, Baudelaire, pe plan universal, şi de Emi-nescu, Mihai Codreanu şi Vasile Voiculescu, pe plan autohton. Sonetul se identifică de la început cu două fundamentale sentimente - prietenia şi dragostea, prilejuind mari descoperiri sufleteşti prin explo-rarea acestor universuri infinite).
Contribuţia lui Eugen Virgil Nicoară se înscrie în această magistrală tradiţie umanistă.
Ovidiu Suciu
Graiul Maramuresului – 5 Octombrie 2010
