Editura: ARTEMIS
Format: 17x24 cm

DESCRIERE: Specialist în islam şi sociologia religiilor, Pierre-Jean Luizard descrie, în această carte, procesul de reformare a islamului din interior, printr-o reanalizare şi reconsiderare a atitudinii faţă de textele fundamentale care normează viaţa civică şi socială în ţările musulmane, precum şi adaptarea acestora la ritmul modernităţii. Atragerea factorului religios, scoaterea acestuia din zona civilă de acţiune şi instituţionalizarea religiei constituie, în opinia analistului, un efect al contactului ţărilor islamice cu modernitatea de tip occidental. Solidaritatea religioasă a reprezentat factorul esenţial de unitate socială, religia căpătând în plus şi o dimensiune geopolitică. Ea a încetat să mai fie un simplu cult şi a devenit un suport identitar. Laicitatea prezintă însă diferenţe de formă şi de percepţie de la o ţară la alta, neavând nici aceeaşi valoare, nici aceeaşi semnificaţie, mai ales, în spaţiul arab. În cadrul lumii islamice, Turcia este prezentată ca un model de îmbinare a elementelor de tip occidental cu cele ce ţin de cultura şi religia islamică. Este un caz aparte, cu o evoluţie diferită de cea a statelor arabe, chiar dacă reformele (Tanzîmat) iniţiate de Mustafa Kemal au fost impuse cu forţa. Modelul turc a fost urmat, în perioade de timp şi grade diferite, de către ţările arabe, începând cu Iran (regimul Pahlavi), Egipt (regimul Nasser), apoi Tunisia (Bourguiba), Irak (regimul Baas) ş.a. Analistul remarcă, totodată, autoritarismul cu care s-a impus procesul de laicizare în ţările Islamului, care a ignorat particularităţile etnice şi religioase în numele unităţii Statului-naţiune. Cu excepţia Turciei, caracteristica regimurilor laice din ţarile musulmane o constituie totuşi puterea armată şi formula partidului unic. Chiar şi în aceste condiţii, ţările musulmane, conchide autorul, au ales calea modernizării, nu doar pentru a ajunge la dezvoltare şi demnitate, ci şi pentru a asigura o mai bună practică a Islamului.

Pret: 20.90Lei